Anul trecut, an lovit de pandemie, România a trăit un paradox când vine vorba de stabilitatea leului în raport cu euro. Același paradox îl regăsim astăzi, în condițiile în care țările Europei se confruntă cu noi cazuri de infecții. Un studiu realizat la Cluj arată că românii au un indice de revenire la normalitate mult mai ridicat în comparație cu celelalte țări europene.

România se autoregenerează după pandemie

Dacă anul trecut, ca pe majoritatea, pandemia ne-a luat pe nepregătite, astăzi se pare că lucrurile stau un pic mai altfel. Deși economic vorbind, și noi am avut de suferit în 2020, noile date arată o putere de regenerare imensă, atât social, cât și economic. Restricțiile impuse pe tot parcursul anului 2020 au generat pierderi masive pe toate planurile.

HoReCa a fost industria cea mai lovită de efectele generate de pandemie, și nu doar în România, dar aici efectele au fost parcă mai dur resimțite. Gradul de șomaj a crescut, la fel și cheltuielile statului. Cu toate astea, un prim paradox al anului trecut a fost stabilitatea leului în raport cu moneda europeană. În acest context, chiar cu foarte mari cheltuieli bugetare, România a reușit să treacă, relativ, cu bine peste blocajul socio-economic generat de pandemie. Un studiu realizat recent de 6 cercetători români a scos la iveală un alt paradox.

România are un indice de normalitate ridicat

Studiul despre care discutăm a fost realizat la Universitatea Babeș-Bolyai, din Cluj Napoca. Cei 6 cercetători implicați în acest studiu spun că s-au folosit de nu mai puțin de 8 indicatori pentru a avea aceste date. Majoritatea dintre acești indicatori sunt pe premize sociale și economice, după cum urmează:

  • gradul de utilizare al transportului public în orașele mari,
  • traficul general în orașele selectate,
  • numărul zborurilor domestice și internaționale,
  • timpul petrecut în afara locuinței,
  • veniturile cinematografelor,
  • participarea spectatorilor la competițiile sportive,
  • vizitele în magazine,
  • rata de ocupare a spațiilor de birouri.

După cum se poate observa, cei 8 indicatori sunt de fapt factori socio-economici. Pe baza acestor indicatori cercetătorii au putut constata că România stă cel mai bine în privinţa categoriei timpului petrecut în afara locuinţei. În același timp, mai spun cercetătorii, că un procent de 101,0%, s-a regăsit în veniturile cinematografelor, prin participarea directă a românilor.

„Proiectul UBB monitorizează în timp real evoluţia pandemiei, respectiv starea economică a ţării, oferind în acelaşi timp previziuni pe termen scurt şi mediu privind pandemia şi performanţa economică a României.

În privinţa componentelor indicelui, analizele din cadrul acestui proiect arată că, în comparaţie cu celelalte ţări, România stă cel mai bine în privinţa categoriei timpului petrecut în afara locuinţei (104,6%, locul 2 la nivel global), respectiv în categoria cinema (101,0%, locul 2 la nivel global), categorii în care activitatea populaţiei nu numai că a revenit la normal, dar a şi depăşit nivelul pre-pandemie”, se menţionează în comunicatul de presă al Universității Babeș-Bolyai.