Negrescu punctează că statul își propune doar o reducere „cu mănuși” a cheltuielilor de personal și nici la capitolul venituri nu are ținte ambițioase.

„Programul de convergenta confirma, practic, ca reforma statului reprezinta doar o tema de campanie electorala. In 2021, autoritatile continua „politica strutului”, asteptand, cu capul in nisip, ca pericolele sa treaca de la sine. Mimeaza in continuare reformele structurale, se fac ca lucreaza, deseneaza proiecte pe hartie, promit multe, dar in esenta nu au facut mai nimic la nivel macro”, a declarat pentru ziare.com, analistul economic Adrian Negrescu.

Acesta punctează că reformele și deciziile curajoase de tăiere a cheltuielilor cu bani publici se lasă așteptate. Negrescu spune că cel puțin până acum nu s-a întâmplat nimic concret.

„Iar daca este sa privim la estimarile din programul de convergenta, nici in anii urmatori nu vom avea astfel de „surprize”. Intr-un an in care statul este sufocat de factura salariilor si pensiilor, care a ajuns sa acopere aproape in totalitate incasarile fiscale, Guvernul isi propune o reducere infima a cheltuielilor bugetare, de numai un punct procentual fata de anul anterior, la 41,3% in PIB. Nici pe viitor nu vedem masuri ambitioase, in afara de inghetarea pensiilor si a salariilor in sectorul bugetar”, a mai spus Negrescu.

Statul își propune o reducere „cu mănuși” a cheltuielilor

„Statul abia isi propune o reducere „cu manusi” a cheltuielilor de personal, foarte mica, de numai 1,4 pp in intervalul 2022-2024, si de numai 0,9 pp a cheltuilelilor cu asistenta sociala. Nici la capitolul venituri, programul de convergenta nu contine tinte ambitioase. Cresterea veniturilor ar urma sa fie de numai 0,2 puncte procentuale in 2021, fata de 2020, la 33,3% din PIB. Iar pana in 2024, veniturile bugetare ar urma sa ajunga abia la 34,3% din PIB”, a mai afirmat acesta.

Conform sursei citate, Adrian Negrescu mai spune că nici măcar autoritățile nu au încredere în proiectele de digitalizare administrativă, pentru reducerea evaziunii fiscale și creșterea numărului contribuabililor. Un exemplu elocvent îl reprezintă deja celebra platformă e-Facturare, promisă încă de anul trecut, care se află înca la nivelul de „vom face”.

„In esenta, Programul de convergenta nu este nimic altceva decat o confirmare a lipsei de curaj politic, de reforme asumate, intr-o perioada in care Romania are nevoie, mai mult ca oricand, de un nou suflu, de o conducere capabila sa atraga fondurile UE, sa reformeze aparatul public si sa stimuleze relansarea economiei reale”, a mai spus Adrian Negrescu.